“De ce iubim barbatii?!”

“Pentru ca au un farmec aparte atunci cand iti zambesc pervers, simpatic sau diabolic pe strada, gandindu-se mai apoi ca ar putea sa ajunga in pat cu tine. Pentru ca nu toti barbatii sunt asa ...
Pentru ca macar o singura data am cautat cateva din trasaturile paternale in persoana langa care ne-am trezit.
Pentru ca, in copilarie, baieteii erau cei de treaba care ne lasau sa jucam fotbal si baschet cu ei. Sau pentru ca erau baieteii cei antipatici, care incercau sa ne sperie cu serpi si broaste raioase, dar niciodata nu reuseau.
Pentru ca, dupa ce ne loveau din greseala sau intentionat cu mingea de baschet, veneau cu toti amicii lor baieti sa ne consoleze.
Pentru ca, in adolescenta, ei erau cei care veneau cu noi la suc, fie doar ca amici foarte buni, fie sa ne faca gelosi 'fostii'.
Pentru ca, tot in adolescenta, erau foarte timizi si nu aveau curajul sa ne zica ceva si si-au petrecut tot liceul urmarindu-ne de la departare fara sa aiba curajul sa ne salute macar.
Pentru ca trebuie sa recunoastem ca, din cand in cand, sunt nevoiti si chiar reusesc sa ne suporte eroic (erotic) toate mofturile.
Pentru ca adoram sa ii vedem in genunchi cerandu-ne iertare sau in casatorie.
Pentru ca, inainte de a fi impreuna, a facut o obsesie pentru cea mai buna prietena a mea si a sfarsit prin a incerca sa se apropie de ea prin mine... Nu conteaza ca plangea pe umarul tau, in cele din urma nici una nu l-am avut.
Pentru ca nu pot sa stea cinci minute in aceeasi camera cu tine fara sa te sarute sau macar sa incerce, daca asta isi doresc.
Pentru ca este superb sa il vezi nervos si stresat inainte de prima noapte in care doarme la tine gandindu-se la dimineata ce va urma.
Pentru ca viata nu ar fi la fel daca nu ai avea pe cineva care sa iti dea dureri de cap, ulcer perforat pe baza de stres, boli cardiace sau saruturi dulci dimineata.
Pentru ca viata nu ar fi la fel daca, din cand in cand, nu ti-ar zambi un strain enigmatic.
Pentru ca nu pot sa inteleaga de ce am bea ceai negru cu lapte condensat.
Pentru ca este un vis sa te trezesti in camasa lui si sa te duci sa faci o cafea dimineata devreme.
Pentru ca numai cu unii dintre ei poti bea o cafea in liniste fara sa te sece si sa te scoata din sarite ca o amica guraliva.
Pentru ca pot sa conduca fain si incearca sa fie de treaba cand suntem noi la volan (sau nu)...
Pentru ca nu te deranjeaza cand citesti daca ii lasi sa isi faca damblaua saptamanala la bere cu baietii sau la un meci de fotbal (sau nu).
Pentru ca din cauza lor (cel putin eu) am adoptat sado-masochismul psihic ca practica, mai degraba ritual zilnic sau saptamanal.
Pentru ca pot provoca atata durere, dar tot ei o iau...
Pentru ca barbatii sunt singurul antidot al bolii psihice pe care tot ei au cauzat-o.
Pentru ca toata durerea se transforma intr-o imensa placere si viceversa (nu va ganditi la perversiuni); este efectiv vorba de durere si placere psihica.
Pentru ca ei cred ca noi nu putem juca murdar si pana la capat, dar putem atat de bine, cateodata mai bine decat ei.
Pentru ca ne place sa ii chinuim la fel cum fac ei cu noi, doar ca noi ii putem consola mai bine, ei prin consolare inteleg sex de impacare...
Iubim barbatii nu din lipsa de ocupatie sau din plictiseala, ci pentru ca asa e firesc. Pentru ca ne place sa suferim stiind ca urmeaza si un pic de fericire.
Pentru ca avem nevoie de un semiechilibru. Pentru ca unii sunt misogini, dar mai ales pentru ca nu toti sunt misogini, pentru ca ne place sa oferim.
Pentru ca Dave Gahan e tip, pentru ca Bono de la U2 e tip...
pot iubi un barbat pentru orice, mai putin pentru ceea ce nu este si vrea sa para... Nu am nevoie de motive ca sa iubesc... am nevoie de un "el".”